ElvetıcExpertiză Juridică & Achiziții
WhatsApp Direct
Jurisprudență CNSC

Prețul neobișnuit de scăzut: ce înseamnă o justificare „concludentă”?

Autor: Drd. ec. jr. Dumitru BOTANTimp lectură: 7 min citire

Ați câștigat evaluarea tehnică, prețul dumneavoastră e cel mai bun, iar apoi primiți adresa: comisia de evaluare vă solicită, în temeiul art. 210 din Legea nr. 98/2016, să justificați prețul aparent neobișnuit de scăzut. Răspundeți cu trei pagini de explicații. Peste două săptămâni, oferta este respinsă ca neconformă: „răspunsul nu este concludent”.

Scena de mai sus este una dintre cele mai frecvente surse de contencios în achizițiile publice românești. Am analizat integral arhiva noastră de decizii CNSC și de hotărâri ale Curților de Apel — 656 de decizii în care s-a pus problema justificării prețului scăzut, pronunțate în principal între 2021 și 2026 — pentru a răspunde la o întrebare pe care legea o lasă deschisă: unde este linia dintre o justificare acceptabilă și una neconcludentă?

Ce cere legea — și ce nu spune

Art. 210 din Legea nr. 98/2016 obligă autoritatea contractantă să ceară clarificări atunci când propunerea financiară pare neobișnuit de scăzută, iar art. 136 alin. (4) din HG nr. 395/2016 fixează reperul: prețul sub 80% din valoarea estimată. Oferta se respinge „numai atunci când dovezile furnizate nu justifică în mod corespunzător nivelul scăzut al prețului”.

Ce nu spune legea este ce anume trebuie să conțină justificarea. CNSC o recunoaște explicit, preluând Îndrumarea ANAP: nici Directiva 2014/24/UE, nici legislația națională nu reglementează „gradul de detaliere a informațiilor și documentele justificative/dovezile concludente pe care ofertantul trebuie să le furnizeze” — autoritatea are libertate de apreciere, iar „ofertantului revenindu-i sarcina probei” (Decizia CNSC nr. 1557/C10/556/2025, formulă reluată identic în Decizia nr. 2595/C7/2897/2025).

Din sutele de decizii analizate se desprinde totuși un standard remarcabil de consecvent.

Regula de aur: declarațiile nu sunt probe

Curtea de Apel București a formulat-o cel mai limpede, într-o hotărâre din mai 2025 privind un acord-cadru de deszăpezire: convingerea autorității trebuie formată „pe baza unor elemente obiective, a unor acte doveditoare și nu pe simple declarații ale ofertantei”, iar „simpla asumare a satisfacerii exigențelor contractuale, nu echivalează cu justificarea prețului ofertat”.

CNSC aplică același test în oglindă: „Simplele afirmații, neînsoțite de dovezi care să le susțină, nu se pot constitui în justificări concludente” (Decizia nr. 3417/C8/3819/2025). Iar definiția operațională a justificării o găsim în Decizia nr. 1657/C9/1709/2025: prezentarea de „elemente concrete de formare a prețului și chiar documente care să conțină costurile avute în vedere [...] și care să permită, în final verificarea corectitudinii prețului ofertat”.

Concret, pe tipuri de cost, iată ce a trecut testul și ce a picat:

  • Manopera.
    • Trec: Extrasul REVISAL cu încadrarea nominală a personalului pe contract, tariful orar defalcat pe toate componentele legale (salariu, sporuri, concediu, contribuții, fond de handicap), fiecare cu modul de calcul.
    • Pică: Valorile raportate generic „la salariul minim” fără nicio formulă, sporul de noapte cotat zero, necorelarea numărului de agenți între propunerea tehnică și cea financiară, tarifele fundamentate pe subvenții AJOFM neîncheiate la data ofertei — calificate drept „condiție potestativă incertă” (Decizia CNSC nr. 1297/C5/1316/2025).
  • Materialele.
    • Trec: Ofertele ferme de la furnizori, corelate cu articolele de deviz — practica CNSC acceptă inclusiv e-mailuri și capturi din magazine online.
    • Pică: Prețul prezentat „ca de la furnizor” atunci când ofertantul produce el însuși materialul (cazul mixturilor asfaltice din stația proprie), contractele de furnizare depuse fără corelare cantitativă și valorică — Curtea de Apel Alba Iulia a statuat încă din 2017 că simpla depunere a contractelor nu este dovadă concludentă.
  • Utilajele.
    • Trec: Inventarul mijloacelor fixe plus contractele de închiriere cu valoare determinabilă per utilaj.
    • Pică: Contractele de închiriere depuse fără preț — Curtea de Apel București a constatat că ofertanta „nu a comunicat [...] nici care este valoarea globală a închirierii [...], nici care este valoarea fiecărui contract de închiriere prezentat și nici probe în acest sens”. Iar apărarea potrivit căreia tariful ar fi treaba proprietarului utilajului, nu a ofertantului, a fost respinsă net: „prețurile ofertate trebuie să aibă sustenabilitate chiar dacă sunt oferite de terțe părți”.
  • Transportul.
    • Pică: Articolele TRA cotate la 0,01 lei/tonă cu explicația că programul de devize „nu permite prețuri egale cu 0”: CNSC a validat respingerea ofertei ca neconformă, distanțele reale fiind cerute expres prin fișa de date (Decizia nr. 2010/C9/2383/2025).
  • Cheltuielile indirecte și profitul.
    • Aici se pierd multe oferte. Autoritatea poate cere legitim fundamentarea procentului pe structura Ghidului P 91/1-02; enumerarea capitolelor din ghid „fără a le cota sau cuantifica în vreun fel” este neconcludentă. Un procent de 1% indirecte plus 1% profit la lucrări de drumuri a fost considerat nesustenabil, iar un al doilea răspuns care îl contrazice pe primul este, el însuși, motiv de respingere (Decizia CNSC nr. 1763/C5/1520/2025).

Pragul de 80% — două nuanțe pe care puțini le cunosc

  1. Pragul este strict. Curtea de Apel Galați a decis în 2026 că o ofertă situată la 79,99% din valoarea estimată nu declanșează regimul prețului neobișnuit de scăzut — 0,01 puncte procentuale contează.
  2. Verificarea elementelor individuale de preț. Aceasta se întemeiază pe art. 136 alin. (1) din HG nr. 395/2016 și „operează autonom”, independent de prag (Decizia CNSC nr. 2033/C1/2026). Cu alte cuvinte, o ofertă la 95% din valoarea estimată poate fi legitim verificată — și respinsă — pentru un element de preț individual nesustenabil. Curtea de Apel Craiova a confirmat: depășirea pragului „nu exonerează autoritatea contractantă de obligația de a analiza elementele de preț atunci când sunt invocate indicii concrete de subevaluare”.

Există o „a doua șansă”?

De regulă, nu. Ofertantul nu poate pretinde ca autoritatea „sau comisia de evaluare să fie obligată să-i solicite aceleași informații de nenumărate ori până când aceasta se conformează întocmai” (Decizia CNSC nr. 2739/C2/2973/2025), iar o a doua solicitare care reiterează aceleași aspecte ar crea un avantaj interzis de art. 209 alin. (2) din Lege (Decizia nr. 1014/C9/332/2026).

Există însă o excepție prețioasă pentru ofertanții respinși: dacă solicitarea inițială a autorității a fost ea însăși generică, respingerea nu poate fi întemeiată pe deficiențele răspunsului. CNSC a decis că într-o asemenea situație „se impune o nouă solicitare de clarificări, clară și explicită, în care să indice cum anume, în concret, dorește comisia de evaluare justificarea prețului” (Decizia nr. 3596/C1/4306/2025). Prima verificare într-o contestație este, deci, calitatea întrebării, nu doar a răspunsului.

Decizia de respingere a ofertei: motivați

Jurisprudența sancționează simetric și cealaltă parte a mesei. Respingerea care se rezumă la formula-tip „răspunsurile nu sunt concludente”, fără indicarea concretă a aspectelor neacoperite, este nemotivată — CNSC a admis contestația acolo unde „achizitoarea nu a explicat de ce a considerat că nu ar fi acoperitor costul prevăzut” (Decizia nr. 3826/C9/4488/2025). Iar evaluarea cu standarde duble — rigoare maximă față de un ofertant, indulgență față de altul — a fost sancționată ca atare.

Trei concluzii practice

  • Pentru ofertanți: Construiți justificarea ca pe un probatoriu, nu ca pe o scrisoare. Fiecare cifră din ofertă trebuie să aibă în spate un document sau un calcul verificabil; orice componentă cotată zero trebuie explicată înainte să întrebe comisia.
  • Pentru autorități: Formulați solicitarea concret (ce elemente, ce documente, care este sancțiunea) și motivați concret decizia — ambele capete ale corespondenței se citesc la CNSC.
  • Pentru ambele părți: Dosarul privind prețul neobișnuit de scăzut se câștigă sau se pierde în faza de clarificări, nu în fața Consiliului. CNSC refuză constant să se substituie comisiei de evaluare; remediul tipic este reluarea evaluării, nu o soluție pe fond.

Acest articol se întemeiază pe studiul ELVETIC asupra a 656 de decizii CNSC și hotărâri ale Curților de Apel privind concludența justificărilor de preț, cu considerentele verificate pe sursele originale. SC ELVETIC SRL asistă ofertanții în redactarea justificărilor de preț și a contestațiilor, respectiv autoritățile contractante în evaluarea ofertelor și apărarea actelor procedurii. Ne găsiți la office@elvetic.ro.